#20august sau prima mea aniversare imaginara

Saptamani intregi am visat aniversarea imaginara. Si-a facut loc in gandurile mele si-abia am asteptat sa vina. Faceam ce faceam si hop – #20august. Mi-am invadat prietenii cu statusuri pe wall continand acest hashtag. Am vrut sa pun in ei dorinta de-a se juca impreuna cu mine in acea dupa-amiaza. De a transforma Centrul Vechi in loc de joaca in beneficiul asociatiei Teach for Romania.

Fiindca aniversarea imaginara a fost o poveste despre joaca. Asa mi-am dorit-o, inca de cand am gandit evenimentul despre care am povestit aici. Nascuta iarna, avand mereu parte de petreceri in interior, mi-am dorit sa ne jucam in aer liber si sa petrecem apoi in aer liber. Din pricina vremii nu mi-a mai iesit a doua parte. 🙂
Joaca, insa, a fost perfecta. A fost mai mult decat mi-am imaginat. Stiam ce le voi oferi participantilor, nu am preconizat insa valul de entuziasm care ii va acapara. La ora la care scriu aceste randuri astept nerabdatoare fotografiile de la Vanilla Roads, dar stiu ca ele vor arata oameni distrandu-se si razand in hohote. I-am vazut. Rasetele lor ma vor urmari multa vreme.

Nu sunt responsabila pentru ele. Sunt bucuroasa doar ca am mediat existenta acestui mod de a petrece cateva ore. Toate aplauzele pentru joc merg la Elena si la Cosmina de la… in sfarsit pot s-o spun, fiindca am vrut sa fie o surpriza pana la eveniment… sunet de tobeee… The Go Game. Ele se fac vinovate de o seara asa de distractiva.
The Go Game e pur si simplu altceva. Eu am luat parte la un astfel de joc vara trecuta, am pus acea dupa-amiaza in top 5 dupa-amieze din viata mea. Asadar a fost genial! 🙂
Si ma bucur ca au acceptat sa vina in aniversarea mea bezmetica si sa facem asta impreuna.

Joaca asta, care se intampla in echipe de 4-5 oameni, a fost personalizata de Elena si Cosmina in jurul minuni.ro, Veronica, Teach for Romania, caleidoscoape. Echipele au invadat stradutele din Centrul Vechi pentru a-si indeplini misiunile, pe care le primeau pe telefonul mobil. Parola jocului a fost credinminuni – si cred ca fetele au vrut sa ma topesc de la inceput. 🙂

Din pacate eu n-am putut sa ma joc, o entorsa m-a tinut pe loc, dar am intrat in rolul unei colectionare de arta foarte scortoasa, iar una din misiunile echipelor a fost sa vina sa negociem un obiect de arta confectionat pe loc (au avut doar cateva minute la dispozitie). A fost o postura faina, desi dificila, fiindca negociatorii au avut discursuri bune, spre inima mea, si-a fost greu sa raman in personajul cel rau. 🙂

Multumesc, dragilor, pentru obiectele pe care le-ati nascocit si povestile pe care mi le-ati… vandut.  De la trandafirul Micului Print pana la florile de mucigai sau tabloul cu pisici. Creativitatea voastra m-a naucit. Intre vizitele echipelor imi venea sa topai de fericire.

A fost o seara faina, cu multe momente de pus in buzunarul de la inima. De fapt a fost o calatorie frumoasa incheiata cu o seara faina. O calatorie in care am invatat lectii, mi-am reinvatat lectii, am aflat lucruri noi si mi-am sporit lumea frumoasa din jur. Sunt inca sub umbrela cuvintelor pe care mi le-au spus cei care au fost acolo, bucuria c-au avut posibilitatea sa se joace astfel, sa cunoasca oameni noi si dornici de joaca, sa isi exprime creativitatea. Toate cu un scop clar: sustinerea proiectului Teach for Romania. Am strans impreuna 3160 de lei. Cu cei care au donat online oleaca mai mult, nu stiu in clipa asta. Multumesc fiecaruia. *inima mare de la Verocika*

N-as fi reusit sa desenez singura acest tablou. Sunt binecuvantata sa am multa lume faina in preajma. Asadar pregatiti-va, urmeaza un moment de Oscar. 🙂

Multumesc pana departe Elenei si Cosminei de la The Go Game, you are doing a marvellous job! Like… truly marvellous. Stiam ca oamenii vor fi bucurosi de joaca, nu stiam ca vor fi in delir. 🙂

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-069
Multumesc  Corinei, Adrianei, Simonei si Georgianei de la Teach for Romania pentru tot ajutorul. Ma bucur ca v-am cunoscut si sunteti in lumea mea.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-085
Multumesc Mariei de la Van Gogh pentru usa deschisa in prima parte a aniversarii imaginare si multumesc Cosminei de la Santhe Fitoceainarie pentru ca m-a primit cu douazeci si patru de ore inainte, cand am realizat ca locatia la care visam de saptamani intregi nu mai poate fi luata in calcul, ca prognoza e chiar nefericita pentru aniversarea mea, pentru a petrece dupa joaca. 🙂

Initial trebuia sa petrecem la Pura Vida, o terasa la inaltime, undeva deasupra Van Gogh, priviti inspre cer cand sunteti pe-acolo si urcati de sunteti in cautarea unui loc fain, merita. Dar am sfarsit la Santhe, unde am facut si primul atelier de caleidoscoape, fiindca vremea nu ne-a fost complet prietena. 🙂
Multumesc Praji pentru candy bar-ul care iar a veselit oamenii, mereu ai dreptate. 🙂

(mi-a zis cu ceva vreme inainte: hai Verocika sa nu facem candy bar obisnuit, hai sa facem pavlova-fiesta, sa poata sa isi asambleze singuri prajitura, cum vor, iti promit c-o sa le placa mult, iar pentru ca am incredere in ea am lasat-o sa faca bezele cu ciocolata, mac, lavanda si trandafiri, creme de mascarpone, lemon curd si ciocolata si topping de la nuci pana la zmeura, afine si mure. A fost delir, va zic!)

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-172
Multumesc Nina si dragului meu partener Solaris pentru ingredientele de la toppingul de mai sus si pentru ingredientele gustarii raw pe care au primit-o echipele cand au plecat la joaca. Simt ca vom face lucruri frumoase impreuna. *inima mare si rosie*
Multumesc Andreea si rawz.ro ca ati mesterit gustarile de care pomenesc mai sus dupa asemenanarea mea: trufe cu caramel si lavanda, trufe cu ciocolata alba si trandafir… S-a lasat cu mmmm si aaaaa inainte de joaca!

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-090
Multumesc Mariana de la Happy Friday pentru sandwich-urile delicioase si pentru daruire. E fain sa vezi ca lumea intra cu tine in poveste chiar daca nu te cunoaste. Bine ne-am cunoscut! 🙂

Multumesc De-a brutaria pentru painile pe care le-a folosit Mariana in povestea asta. De aur, dupa cum bine stiu eu de doi ani deja. 🙂

Multumesc Amalia de la Fundatia Inima de copil Galati pentru canile pictate cu Micul print si vandute de echipe la una din misiunile jocului. Doar am zis ca joaca a fost personalizata, asa ca a trebuit sa contina si fundraising. 🙂 Multumesc pentru deschiderea de a face asta. Ateliere cu suflet sprijina activitatea fundatiei, ii gasiti aici.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-083

Multumesc Tananana pentru coloana sonora, s-a potrivit la fix. 😉

Multumesc Ioana Tanase pentru rochia frumoasa pe care am purtat-o cu drag. A fost perfecta pentru aniversarea imaginara.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-002
Multumesc Adina de la EnRose pentru coronita-poezie.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-237
Multumesc Marina pentru make-up.

Multumesc Cristina de la Vanilla Roads Photography pentru dedicarea ta si pentru fotografiile-poveste. Le puteti vedea aici. 🙂

Le multumesc tuturor celor care au venit, in ciuda vremii racoroase pentru august. Le multumesc si celor care si-au dorit tare sa fie acolo, dar n-au putut. Au fost acolo, imaginar. 🙂
Le multumesc Cristinei si lui Cristi care s-au casatorit in dimineata acelei zile si-au venit dupa-amiaza la aniversarea imaginara. 🙂

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-266
Le multumesc celor care au donat, fie ca au fost acolo sau nu. Ma inclin.

La anul o s-o facem si mai lata. Aniversarea imaginara a Verocikai abia si-a luat zborul. 🙂
Eu sunt inca in aer si-mi voi aminti mereu zambind cuvintele pe care mi le-au spus sau mi le-au scris cei prezenti.

Multumim pentru clipele minunate si pentru toate emotiile, pana atunci netraite. Cel mai frumos moment din joc a fost sa ii descopar pe ceilalti. Toti cei care au venit au avut ceva bun si nobil cu ei. Ma bucur ca am fost acolo si ca am cladit amintiri impreuna. Silvia

Veronica, vreau sa stii ca nu am vrut sa mai vin, ca am plecat de la birou si inca ploua si ghetele imi erau ude si imi era putin frig si nu stiam cum sa fac, voiam sa vin, dar nu aveam starea necesara si nu stiam cum sa iti spun, dar acum la final vreau sa stii ca ma bucur foarte, foarte tare ca am venit, a fost o seara minunata care mi-a depasit asteptarile si o superexperienta pentru care iti multumesc. Adela

Multumesc pentru ca m-ai scos din starea de confort! Asta cautam prin joaca din seara asta de pe strazile Centrului Vechi. Mi-am demonstrat mie mai ales ca pot face si altfel de lucruri si ca nu sunt chiar asa lipsita de imaginatie pe cat ma credeam. Plus partea de nebunii frumoase. M-am distrat, am ras si am alergat prin ploaie. Nu se putea o dupa-amiaza mai frumoasa ca asta, chiar daca a plouat. Raluca

Nu se putea o dupa-amiaza mai frumoasa ca asta, chiar daca a plouat. Adevarat, Raluca. Nu se putea o dupa-amiaza mai frumoasa ca asta.

Veronica

Aniversarea imaginara a Verocikai

Toata viata am suferit ca sunt nascuta iarna. De cate ori eram invitata la o petrecere in aer liber, vara, intr-o gradina sau pe o terasa, imi aminteam ca de ziua mea hainele de iarna formeaza intotdeauna un munte pe undeva nu departe de usa. Si imi doream si eu o petrecere de ziua mea, in plina vara, sub cerul senin.

Acum ceva vreme i-am facut o vizita Ioanei, iar Adora – fetita ei – mi-a oferit inghetata. De ziua mea, zice. La multi ani, Adora!
Nu e ziua ei, imi spune Ioana zambind, dar asa ii place ei sa spuna, ca azi e ziua ei.

Nu stia Adora ca tocmai plantase in mine samanta unei aventuri.
Am plecat de la ele dansand. Evrika! Aniversarea imaginara a Verocikai. Pur si simplu am vazut-o. Am ajuns la ziua asta, #20 august, fiindca mi-am dorit sa fiu Leoaica si sa fie… joy. Adica joi. Adica bucurie, intelegeti voi. 🙂
Asadar aceea a fost clipa in care s-a nascut ideea acestei petreceri. Ce-a urmat a fost o avalansa de idei si ganduri pe care le-am pus laolalta si, impreuna cu o gasca faina de oameni, punem la cale ceamaifrumoasapetrecere. Desi, de fapt, e necinstit s-o numesc petrecere, i-as zice mai degraba… petrecere-experienta.

Pentru ca o sa ne jucam. O sa ne distram, o sa povestim, o sa facem networking, o sa radem, o sa dansam, daca vrem, o sa avem un candy bar delicios, dar inainte de toate si peste toate o sa ne jucam. Petrecerea asta vrea sa aduca in lumina pofta de joaca, asadar se adreseaza celor carora spiritul ludic nu le da pace. Sa incepem spunand ca…

…n-o sa stiti locatia petrecerii. O veti afla doar in acea seara 🙂
Stiu, suna ciudat, dar zau ca e doar minunat! 🙂
Uite: locul intalnirii, pe care o sa vi-l dau de veste in zilele dinainte, va fi o locatie care se afla in apropiere de foaaaarte frumosul spatiu  in care o sa petrecem. Amandoua, deci, sunt in centrul Bucurestiului. 🙂
O sa ne vedem pe la 6.30, o sa povestim nitel, o sa ne jucam si-apoi o sa ne distram in multe feluri, inclusiv pe seama faptului ca ne-am jucat. 🙂

Zic de zeci de ori cuvantul asta pentru ca, da, jocul e cuvantul acelei seri. Visez la o petrecere plina de oameni care s-au jucat frumos si care o sa isi aminteasca mereu despre asta. Nu vreau sa va dau multe detalii, vreau sa aveti incredere in mine (aici ma bazez pe oamenii care ma cunosc, hihi) ca si de data asta pun la cale ceva simpatic. Eu am fost intr-un astfel de joc toamna trecuta si am visat adesea de-atunci sa mi se mai intample asta si sunt tare fericita ca oamenii fermecati care sunt maestri in joaca asta au acceptat sa vina cu mine in poveste. Inseamna mult din timpul lor si sunt recunoscatoare.
Eu stiu deja ca seara de #20august o sa fie o experienta si sper ca in perioada urmatoare sa reusesc sa transmit asta si in cuvinte scrise. 🙂

Deci am stabilit ca pe #20august, pe inserat, ne jucam. 🙂
Petrecerea asta urmeaza stilul celor dinainte si misiunea minuni.ro – Lola & Friends Charity Party (noiembrie 2014) si Aniversarea Verocikai (ianuarie 2015) – adica va avea un beneficiar. De distram, dar facem si ceva frumos pe lume. De data aceasta mi s-au lipit de inima Teach for Romania. Oamenii astia schimba fata educatiei de la noi, ma bucur ca exista si pot contribui si eu, prin oamenii care sunt alaturi de mine, la cauza lor. Am scris despre ei aici, va invit sa cititi si sa fiti cu ochii pe ei. Eu ii iubesc si vreau s-o afle lumea-ntreaga.

Sa recapitulam! 🙂

Cine? minuni.ro impreuna cu oameni faini, despre care o sa povestesc incet incet

Ce? Aniversarea imaginara a Verocikai

Cand? joy, #20 august, de la 6.30 (am vrut neaparat sa fiu Leoaica tanara, iubirea si sa fie… joy)

Unde? Undeva prin centrul Bucurestiului

De ce? Pentru ca ne place sa ne jucam si sa ne distram si vrem sa sprijim un super proiect – Teach for Romania

Cum? Printr-o donatie de 100 de lei.

De asemenea, din motive sa spunem logistice si de locuri limitate, participarea la eveniment se face printr-un mail la veronica@minuni.ro, astept deja semnele voastre de viata, daca povestea asta v-a smuls un zambet sugubat, tinem legatura acolo, va dau de veste toate detaliile (mai putin surprizele, hihi) si raspund la orice intrebari. Voi trebuie doar sa aveti… pofta de joaca. Dar asta am stabilit deja. 😉

Teach for Romania sau schimbarea la fata a Romaniei

Stiam de existenta Teach for Romania de un an, prietena virtuala fiind cu Adriana, unul dintre oamenii implicati in aceasta asociatie. Dar marturisesc faptul ca am aflat abia zilele trecute cat de mare este acest proiect inca mic, poate, in cifre, cand am fost la evenimentul prilejuit de bilantul de un an si lansarea oficiala.

Ceremonia a incheiat primul an al primei generatii de dascali Teach for Romania: 18 educatori in 15 școli pentru 2.600 de copii din zone defavorizate, unde copiii abandoneaza scoala pentru ca au de lucrat pamantul si unde iarna lipsesc de la ore pentru ca nu au cu ce sa se incalte.

Teach for Romania este un ONG infiintat in 2013, cu impact in sistemul curent de educatie. Programul este derulat in prezent in peste 36 de tari care, la fel ca Romania, fac parte din reteaua internationala Teach for All.

Teach for Romania isi propune sa ofere educatie de calitate fiecarui copil din Romania. Pentru indeplinirea acestui deziderat sunt recrutati tineri romania valorosi, care apoi sunt pregatiti ca invatatori sau profesori model, iar ulterior sunt sustinuti pentru a deveni factori de transformare in educatie.

La ceremonia de la Universitatea Romano-Americana au fost prezenti profesorii acestei primei generatii, copii, profesorii noii generatii, finantatorii proiectului si chiar Wendy Kopp, cea care a fondat programul in SUA in anul 1989. O poveste frumoasa si un interviu cu ea puteti citi aici.

Wendy Kopp si cativa copii din prima generatie instruita de profesorii Teach for Romania
Wendy Kopp si cativa copii din prima generatie instruita de profesorii Teach for Romania

L-am revazut la eveniment si pe alpinistul Alex Gavan, care a venit sa le povesteasca celor prezenti despre importanta de a crede in visele lor si a-si face curaj sa le urmeze.

M-am bucurat sa vad pe scena atatia copii instruiti timp de un an de prima generatie de profesori Teach for Romania, copii care povesteau zambind, la unison aproape, ca doamnele profesoare i-au invatat sa lucreze in echipa, sa asculte opiniile colegilor si sa se ajute unii pe altii. L-am auzit cu tristete pe… noi nu stiam sa facem asta.

Teach for Romania face parte cumva din ADN-ul meu: eu am fost unul dintre copiii pentru care facem acest program. M-am nascut si am crescut la sat, am infruntat lipsurile si neajunsurile comunismului si desi parintii mei au facut tot ceea ce au putut, singurul modul in care puteam rupe lantul saraciei si al discriminarii era educatia. In plus, este o onoare sa pot contribui la educatia viitorilor lideri ai Romaniei. Viziunea mea este ca viitorul prim ministru sau ministru al educatiei sa fie dintre profesorii sau copiii din program. Corina Puiu, co-fondator si Head of Training and Support Teach for Romania.

Prezentatorii evenimentului - Corina Puiu si Andrei Tone, un elev instruit de un profesor Teach for Romania
Corina Puiu si Andrei Tone, un elev instruit de un profesor Teach for Romania

Teach for Romania pregateste in aceasta perioada a doua generatie de profesori – 30 de tineri absolventi de top dornici sa investeasca doi ani din viata pentru a schimba, macar putin, fata educatiei din Romania. Ei iau parte pana la jumatatea lunii august la Academia de Leadership si Pedagogie – un program eficient si ambitios de instruire si transformare, pentru a avea o pregatire adecvata in momentul in care vor ajunge in scolile partenere in care vor preda timp de doi ani. Ulterior, pe parcursul celor doi ani de predare la clasa profesorii sunt expusi unui proces de invatare continua si beneficiaza de sprijin personalizat prin coaching si mentorat, au acces la conferinte nationale de leadership si educatie si la conferinte internationale, organizate in reteaua Teach for All.

Decat o revista a radiografiat primul an al existentei acestui program urmarind traseul si incercarile profesorilor și copiilor. Puteti citi integral textul aici.

Am plecat incantata de la eveniment, bucuroasa ca sunt atatia oameni carora le pasa si vor sa schimbe lumea pentru ei si pentru generatiile viitoare. Putin cate putin. Nu exista nici raspuns simplu, nici rezolvare rapida pentru educatie, spunea Wendy Kopp, fondatoarea programul Teach for America in 1989. Dar parcursul lor in SUA si in zecile de tari in care reteaua este prezenta arata ca buturuga mica rastoarna carul mare si ca daca nu vine muntele la Mahomed, se duce Mahomed la munte. Si vine de-acolo cu copii veseli care spun, zambind… Doamna profesoara m-a invatat sa cred in visul meu, acela de a fi inginer aerospatial.

Nu uitati sa cititi textele spre care am pus linkuri mai sus, eu va las incantata de acest program, cu extra bucurie data de faptul ca deunazi mi s-a lipit de inima si faptul ca ei vor fi beneficiarii urmatorului eveniment minuni.ro.

20 august. Save the date, o sa fie de neuitat. 😉

 Credit foto: Virban Photography