Aniversarea Verocikai – Din inima pentru Sonia

Pe #23ianuarie anul trecut, la finalul zilei, am aflat ceva important pentru mine si toate aniversarile ce vor veni: cea mai frumoasa petrecere aniversara nu e despre cadouri. Stiu, ne plac cadourile, si mie imi plac, dar nu le-am simtit  lipsa anul trecut.

I-am rugat pe cei care si-au dorit sa petreaca alaturi de mine sa-mi aduca nu un cadou, ci sa preschimbe intr-o suma de bani orice idee de cadou ar avea pentru mine, iar la final fondurile stranse sa insemne o donatie inspre Magicamp, tabara copiilor cu afectiuni oncologice. Un fel de cadou colectiv pentru acest proiect care anul trecut mi s-a pus pe inima.
La finalul petrecerii, dupa ce si ultimul musafir a plecat, am stiut ca asa imi voi aniversa fiecare zi de nastere.

Prin urmare sunt in vrie cu evenimentul de sambata viitoare. 🙂

#23ianuarie e o poveste pe care am inceput sa o scriu de cateva saptamani si pe care o voi completa interior cu fiecare dintre cei care vor dori sa mi se alature. Prieteni vechi, prieteni noi, prieteni din copilarie sau prieteni de pe Facebook, colegi de liceu sau inca necunoscuti, oricine e binevenit in lumea minuni.ro.

De data asta cadoul nostru colectiv va merge spre Sonia. O fetita de opt ani care care s-a nascut cu inima pe partea dreapta, fara artera pulmonara. Si-a petrecut primii doi ani in spitale, a fost operata de trei ori pe cord, de doua ori in Germania, la Munchen, iar ultima data in SUA, la Boston. Ea merge acum la scoala. E un copil minunat, asa cum sunt toti copiii. Are o copilarie fericita, asa cum merita toti copiii. Doar ca pe ea o asteapta o noua operatie in Statele Unite. Artera ei pulmonara trebuie inlocuita, fiindca Sonia creste. Ea trebuie sa primeasca o noua artera, mai mare, care ii va ajuta sangele sa ajunga in plamani.

Am cunoscut-o pe Sonia acum cateva anotimpuri, dupa ce am cunoscut-o pe mama ei, Oana, pe Facebook. Uite o fotografie de la prima noastra intalnire.

Sonia Si lola

Ea e Sonia. Pentru ea, pe #23ianurie, organizez Aniversarea Verocikai – Din inima pentru Sonia.
Va fi o petrecere calda, frumoasa, asa cum, sper, v-am obisnuit in ultimul an. O petrecere cu bunatati facute de Praji, care e alaturi de mine de la primul eveniment si de Catalina, doua fete-minune, cu inimi mari si bloguri pline de inspiratie. Chiar si mama va trimite bunatati, anul trecut, la ziua mea, au fost si ele hit. E felul mamei de a fi impreuna, ca e si ziua ei tot pe 23. Pregatiti-va sa ii cantam si ei la multi ani, prin telefon. 🙂

Solaris ne daruieste bunatati si la eveniment si printre cele pregatite de fete, multumesc mult ca sunteti iar cu mine. Soare si Solaris. 🙂
Sun Food ne ajuta si ei cu ingrediente, multumesc tare ca ati acceptat imediat propunerea mea. Sun, Soare, toate se leaga. 🙂

Am si cateva momente faine pregatite pentru voi. Marius Matache, doctor in chimie, hehe. Nu vine sa facem reactii chimice, el e si cantautor folk, un om care canta cu chitara si inima si care a acceptat sa vina la aniversarea mea. Tocmai a lansat un nou single, In visul meu. 🙂

Alina Manole si Luna patrata vor fi si ele cu mine. Mi se pare ireal, asta e tot ce pot sa spun acum despre bucuria asta. <3

Cristina de la Vanilla Roads ma alinta din iulie incoace cu cele mai frumoase fotografii, vine si ea sa surprinda energia aniversarii. Uite aici, aici si aici ce minuni a facut pentru mine. 🙂

Ana Maria si Liliana sunt doua fete pe care le-am intalnit pe Facebook si care mi-au scris ca vor sa-mi fie alaturi prin ceea ce fac ele, asadar fiecare dintre cei prezenti va primi un mic cadou din partea mea, mestesugit de ele. Multumesc mult, dragilor, inseamna mult pentru mine. Voua nu vreau sa va dau tag inca, pentru a pastra o nota de surpriza asupra celor pregatite. Dar abia astept s-o fac, aceste mici cadouri sunt ataaaat de Veronicaaa. Ma bucur ca ne-am gasit pe lume. 🙂

Cutia cu minuni – care e rolul ei in poveste?

Sonia din povestea noastra are nevoie de aproximativ 98.000 de dolari pentru operatia din SUA. O suma imensa pentru oricare dintre noi. Doar ca din fericire noi invatam incet incet ca oceanul e facut din picaturi si ca orice gest, inspre oricine ar fi indreptat, ajuta.
Cadoul pe care vreau sa i-l fac Soniei, cu ajutorul vostru, va rezolva o bucatica mica din acest puzzle. Dar eu imi doresc mai mult. As vrea ca aniversarea mea sa nu fie doar despre suma de bani pe care noi o vom strange pe #23ianuarie. Vreau ca povestea Soniei sa ajunga la cat mai multi oameni. Iar Universul mi-a dat o mana de ajutor in decembrie, cand i-am cunoscut, la un targ de Craciun organizat la Impact Hub, pe Adriana si pe baietelul ei, Radu.

Sa va povestesc. Ei erau acolo cu niste cutii pictate de ei, pe care le vindeau cu scopul de a strange bani pentru oLOVE fetita care are nevoie o suma foarte mare pentru o operatie. Adriana a aflat pe Facebook de acest caz, a donat, dar apoi a simtit ca trebuie si ca poate sa faca mai mult. Si impreuna cu Radu, baietelul ei cel mare, a inceput sa picteze cutii adunate prin casa, pe care Radu, un fundraiser adorabil, urma sa le vanda la scoala, printre prieteni si, iata, si la acest targ la care eu i-am cunoscut. Fotografia alaturata e cutia care a ajuns la mine. Fiecare cutie avea in ea cate ceva, a mea era plina cu mandarine. 🙂

Partea magica e ca… ei faceau asta pentru… Sonia. Pe care n-o cunosteau. Sonia era o fetita din lumea asta despre care ei au aflat si pentru care au vrut sa faca acest gest. Cand am aflat ca era vorba intocmai despre Sonia mea, pentru care eu imi doream sa organizez acest eveniment, am simtit ca mi-a zambit Universul si m-am gandit ca ideea cutiilor pictate o sa ne ajute sa scriem o poveste frumoasa, din care cat mai multi oameni sa afle despre ea si inima ei. In noaptea aceea, incantata de aceasta intalnire, am nascocit o idee, cred, foarte simpatica.

In perioada urmatoare ma voi intalni cu mai multi oameni faini care au acceptat sa ia parte la poveste, sa picteze o cutie si sa dea mai departe, in lumea lor, povestea Soniei. Cutiile urmeaza sa fie licitate la aniversarea mea. Cutiile-poveste sau cutiile-minuni vor ascunde bucuria mea ca in goana noastra ne oprim pentru a ajuta putin un om pe care, poate, nici nu il cunoastem. Pentru ca, de fapt, ele sunt simbolul unui gest facut de o mamica si baietelul ei pentru o mamica si fetita ei, pe care nu le-au intalnit niciodata.

Le multumesc aici celor care  au acceptat deja sa intre in poveste: Oana Pellea, George Zafiu, Vlad Petreanu, Adrian Despot, Cabral, Iulian Tanase, Mani Gutau, Nuami Dinescu, Printesa urbana, echipa Kooperativa 2.0, Ciprian Muntele, Cristina Balan, Dorina Chiriac, Marius Manole. Pe masura ce primesc si alte confirmari si de indata ce pictam revin cu update. 🙂

De maine incepe nebunia de culori. Urmatoarele doua saptamani sunt dedicate acestei povesti. Multumesc mult Casa Retro, partener minuni.ro in aceasta poveste, pentru toate materialele necesare acestei actiuni si domnului Nicu Tataranu, pentru bunatatea neconditionata.

Multumesc din inima, Bogdana, pentru ca postarea ta din decembrie a mijlocit intalnirea mea cu Radu si Adriana. <3

Va invit si pe voi sa pictati o cutie. Sa luati o cutie, orice cutie, sa cumparati cateva culori sau poate le aveti pe-acasa, sa pictati o cutie, sa spuneti povestea Soniei pe Facebook si apoi s-o daruiti, cu acelasi scop, de a spune mai departe povestea. Sau poate sa organizati o licitatie, in pauza de pranz, impreuna cu colegii vostri de birou. Sau o licitatie online, de ce nu, pentru prietenii vostri. Pictati o cutie, puneti in ea un obiect, o scrisoare, orice, jucati-va putin, spuneti povestea Soniei si inspirati-i pe oameni sa faca la fel. Ca sa aflu si eu si sa ma bucur de isprava puteti da tag paginii minuni.ro sau puteti pune hashtag-ul #23ianuarie. 🙂

Contul pentru donatii, le puteti face oricand, este aici. Azi, maine sau, simbolic, daca randurile acestea v-au zambit, de ziua mea. Acesta e site-ul asociatiei infiintate de mama Soniei, care in ultimul an a muncit enorm si recent a deschis primul centru dedicat copiilor hipoacuzici si familiilor lor. Oana vrea sa ajute, la randul ei, multi alti copii. Hai s-o ajutam si noi acum.

Va astept sambata, pe #23ianuarie, de la 19.00, la Aniversarea Verocikai – Din inima pentru Sonia.

Fara cadouri. Cu unul imaginar, la care va veti fi gandit pentru mine. Oare ce i-ar placea Verocikai? Uite, cartea asta de colorat. Sau cutia asta muzicala. Sau caleidoscopul asta special, ca tot iubeste ea caleidoscoapele. Orice. Si dupa ce ati decis ce ati vrea sa imi cumparati e simplu. Cu cadoul asta imaginar si cu donatia-cadou pentru Sonia va astept la aniversarea mea.

Petrecerea are loc la Therapy, o cafenea fermecata pe care ma bucur ca am descoperit-o si care e locul perfect pentru a sufla in lumanari. Ea se afla situata pe strada Sfintii Voievozi, la numarul 60, chiar langa Hotel Boutique Moxa.

Voila invitatia video filmata chiar acolo 🙂

Daca vreti sa cititi mici bucati de puzzle care formeaza toata povestea, puteti urmari pe Facebook hashtag-ul #23ianuarie. 🙂

De asemenea, daca ati vrea sa petrecem impreuna acea seara, astept un semn la veronica@minuni.ro. Primesc si surprize din partea celor pe care ii cunosc, hehe, dar m-ar ajuta mult sa stiu ca veniti, ca sa pregatim bunatatile asa cum se cuvine. 🙂

Last, but not least, daca vreti sa imi aduceti o felicitare si cateva ganduri in ea, nu ma supar. Sunt o amintire frumoasa. Ma uit la felicitarile primite anul trecut si stiu ca sunt nemuritoare si ca imi vor aminti mereu de energia acelei seri. Le-am pus intr-o cutie. Intr-o alta, le voi pune pe cele de anul acesta. La anul, o noua cutie. Iata, totul este o cutie. Chiar si inima noastra e o cutie, in care ascundem bucurii mari si mici, tristeti, sperante, deznadejdi, promisiuni, momente de fericire.

Si inima Soniei e o cutie. Una delicata, care are nevoie de noi.

Verocika

 

Credit fotografie coverMonica Lazar Photography

Un an de minuni.ro

miercuri – #25noiembrie – 19.00 – Impact HubLola & Friends Charity Party 

Pe 25 noiembrie se implinesc doi ani de cand am gasit-o pe Lola si un an de minuni.ro. Abia astept sa sarbatorim impreuna aceste povesti care m-au implinit. 🙂

Cand ma gandesc la petrecerea de pe #25noiembrie imi fuge inima spre multi oameni care s-au adunat in preajma mea si ma ajuta si scriem impreuna aceasta poveste pe care o simt deja frumoasa. Pregatirile de pana acum au fost o avalansa minunata de oameni si idei. Voi incerca sa o asez in fata voastra.

Mai intai e La Prajiturela. Praji, cum ii spune toata lumea, e alaturi de mine de la inceputuri. O adorabila fata cu un blog de bunatati care iti fac cu ochiul, de esti tentata sa pui sortul si sa te apuci de treaba. 😉

Nu stiu cum ne-am cunoscut (stiu doar ca era online, cum sunt iubirile mai nou, hihi), dar ne-am lipit una de alta ca, vorba aia, timbrul de scrisoare. S-a ocupat de cele dulci la evenimentele minuni.ro si a facut o treaba asa de faina, cu mmm si aaaa, ce buuuun eee, incat cred ca la urmatorul eveniment o sa-i spun ca vreau sa fie o surpriza chiar si pentru mine ceea ce pregateste. E de aur, fata de asta, zau. Cei care au fost la petrecerile minuni.ro stiu asta, ceilalti pot afla pe #25 noiembrie – 🙂 – unde va pregati o nebunie cu dulce si sarat, de-o sa stea Tristi in coada, asa mi-a zis (Tristi e un motan de poveste, intr-o zi o sa aiba si el petrecerea lui si-o sa-l afle lumea toata).

In povestea cu coltul dulce si sarat pregatit de Praji e si Solaris, care ne va ajuta cu ingredientele de care avem nevoie si pe care ei le au din plin. Multumesc mult, Nina, pentru ca stiu ca nici nu trebuie sa te intreb, orice nastrusnicie as pregati. Intalnirea noastra de anul asta e pusa in contabilitatea inimii.

Voila cateva imagini de la festivalul Femei pe Matasari de anul acesta. Lumea minunilor a fost delicioasa. Ii datorez asta Adinei de la EnRose, care a pregatit cea mai frumoasa rama in care trecatorii – prieteni ai minunilor si necunoscuti – s-au fotografiat. Si pe Adina am cunoscut-o pe Facebook anul acesta si ma bucur ca impart cu ea aceeasi lume si, din cand in cand, acelasi aer – imi adaposteste atelierele de caleidoscoape in  floraria-cafenea Botanique. Si flori si cafea si ceai impreuna, sa treceti pe la ea, o sa va placa.

Pe #25noiembrie aducem iar rama fermecata, doar ca aranjamentele florale vor fi speciale: o inima, un soare si… Lola. Canon Romania si oamenii din spate ne dau cele necesare sa scoatem pe loc fotografiile voastre. Multumesc, Elena, pentru aripile pe care mi le-ai pus, desi nu ne cunosteam, inainte sa scot eu minuni.ro in lume. A insemnat dincolo de cuvinte pentru energia mea.

Pentru ca suntem la fotografii, o chem in scena pe Cristina de la Vanilla Roads. Ea e alaturi de mine din iulie, de la primul atelier de caleidoscoape. Am intalnit-o in lumea asta datorita fotografiilor ei… sau povestilor ei, ca mie sa spun ca ea nu face fotografii, ea face povesti. Fotografiase un atelier floral condus de Adina mea, de care am pomenit mai sus, restul e… poveste. Cand ma gandesc la ea vin spre mine zeci de mici intamplari, mailuri, telefoane si sute de fotografii, ajutorul ei din iulie incoace nu incape in vorbe. Uneori nu stiu ce am facut sa merit intalnirea cu ea. O sa surprinda in imagini energia calda a petrecerii si bucuria noastra, n-o sa va puteti opri din privit fotografiile ei. Voila cateva albume pe care mi le-a daruit – primul atelier de caleidoscoape, aniversarea imaginara a Verocikai, al doilea atelier de caleidoscoape. Mul-tu-mesc, Cristina, pe silabe, ca sa dureze mai mult multumescul. 🙂

Povestea primului an de minuni se va scrie intr-un loc tare cald si luminos, pe care l-am cautat o vreme si care a venit la timpul potrivit, cu o mare bucurie – Impact Hub e un loc in care oamenii se intalnesc sa lucreze, sa se cunoasca, sa invete si sa creeze legaturi unii cu altii, pentru a face o lume mai buna in jur. Multumesc, Vlad, pentru ca mi-ai ascultat povestea si ai dat-o mai departe si multumesc Irina si Bogdan pentru senzatia de plutire cu care am plecat dupa prima noastra intalnire. You went the extra mile and extra smile for me, lumea e un loc si mai bun cu parteneri asa ca voi.

Petrecerea asta are o multime de parteneri de minune, de care ma bucur si despre care voi scrie cate o poveste, fiindca totul se leaga in Universul meu si povestile pandesc pe la colturi. 🙂

Pe Magicianul Augustin l-am cunoscut la inceputul lunii octombrie la Bacau, pe santierul Big Build, un proiect Habitat for Humanity Romania. Noi am fost doi din cei douasute de voluntari care au construit, alaturi de specialisti, opt case in cinci zile. Chiar am facut asta, uite!. 😉
Intr-una din seri ne-a vrajit cu cateva momente de magie si cateva saptamani mai tarziu a acceptat sa vina la petrecerea asta, ca sa faca magie si cu voi. Multumesc, Augustin, pentru dansul pe care l-am facut pe strada dupa ce, la telefon, nici n-ai asteptat sa termin propozitia ca sa accepti. 🙂

Pe Alexandra Usurelu am vazut-o prima data la un concert Vunk. Ea era pe scena, eu in primul rand. Era primul concert mare al trupei, decembrie 2011. Cantau impreuna “Noptile trec, doar visele raman”… Au fost porti inchise, le-am deschis mereu in vise…
Piesa aceea ma urmareste si azi. Ea m-a vrajit de la prima vedere si primul vers. E calda, diafana, frumoasa. Asa cum visez eu ca e lumea minuni.ro.  Alexandra va veni pe‪#‎25noiembrie‬ la Lola & Friends Charity Party și va face minuni cu vocea ei. Multumesc pentru bucurie…

Incet-incet am intrat in atmosfera petrecerii. Va vad acolo, bucurosi, Lola fericita si ea cu atatea brate de iubit. La un moment dat o sa va intrerup din visare, fiindca voi anunta castigatorii tombolelor delicioase pe care le pun la cale. Ce oameni faini, impreuna cu povestile lor, imi sunt si aici alaturi!

Doua tombole vom avea. 🙂

Daca vii la petrecerea Lolei cu inca doi prieteni (pot fi si trei, hihi) veti intra in tragerea la sorti pentru o experienta frumoasa impreuna – un voucher French Revolution, cunoscuti si sub numele de 0h-cele-mai-bune-eclere-din-lume, care va putea fi covertit chiar a doua zi in cinci cutii cu mini ecleruri de care va puteti bucura impreuna. Eclere fiesta! Multumirile merg spre George.
Un brunch la Simbio, cel mai simpatic loc si cea mai buna mancare laolalta. Cum spunea cineva – i-am deschis usa acum patru ani si, practic, nu am mai plecat niciodata. Cu multumesc Danei!

Un voucher la un seminar deeee… facut ciocolata, oferit de Heidi Chocolate. Cea mai buna ciocolata, pe care o decorezi dupa pofta ta. Eu as scrie ceva cu Lola si minuni.ro pe ea. Operatiunea visare – activata. Merci beaucoup, Ioana si Paula. 🙂

De toate acestea va puteti bucura impreuna cu prietenii vostri, trebuie doar sa veniti in gasca de trei sau patru (sau mai multi, de ce nu, hihi) si sa va inscrieti la tombola – un voluntar minuni.ro se va ocupa de asta la intrare, respectiv imi puteti scrie in avans pe veronica@minuni.ro. 🙂

Ziceam mai sus ca avem doua tombole. Le-am nascocit plimbandu-ma cu Lola si sunt bucuroasa ca asa oameni faini si bucuriile lor au raspuns invitatiei mele. In a doua tragere la sorti intra toti cei care vor dona, independent de donatia propusa pentru participarea la eveniment, care este de 70 de lei, inca 50 de lei. In schimbul donatiei suplimentare de 50 de lei intrati in tragerea la sorti pentru cateva premii mi-nu-na-te.

Nicoleta ne daruieste o geanta Iutta – Dor de Moldova. Cand privesti fotografia cu ea te vezi defiland prin oras, incantata de geanta ta.

Maria mi-a daruit o esarfa de matase naturala Marie Nouvelle, imprimata cu o imagine desprinsa din tablourile ei, care te duce cu gandul la anotimpul ce vine si la caleidoscoapele mele. O bucurie care o sa va tina de cald si iarna, matasea tine caldura la distanta vara si tine de cald iarna.

Irina ne daruieste un palton Duchess, din bumbac italian premium cu imprimeu de inspiratie baroca, in tonuri de toamna. De vis.

Heidi Chocolate ne daruieste o ciocolata imensaaa, personalizata adorabil, va arat cand e gata, de care sa va bucurati impreuna cu prietenii.

Bogdan de la FALXStudio ne daruieste un inel de argint, marcat 925, barbatesc, rotund. De inelul acesta ma leaga o bucurie fiindca propunerea lui Bogdan de a ma ajuta a fost spontana si minunata, la cateva minute dupa ce ne-am cunoscut.

Lista bucuriilor la aceasta tombola e deschisa, asa cum e si lista bucuriilor pe care le adun pana la eveniment, parca in fiecare zi mi se reveleaza oameni si idei noi. Ma bucur tare mult ca vom scrie impreuna povestea celei de-a doua editii Lola & Friends Charity Party.

 

De ce facem toate acestea? Pentru cine ne adunam impreuna?…

Asa cum v-am obisnuit in acest prim an de minuni.ro, fiecare eveniment are un alt beneficiar. Au fost, in ordinea intamplarilor, Fundatia Casa Lidia, Magicamp, Zi cu Fapte bune, Teach for Romania. Cum le aleg? Nu stiu, nu le aleg, vin ele spre mine cumva si mi se pun pe inima. Ma trezesc intr-o clipa, dupa ce incep sa vizualizez urmatorul eveniment si simt care vor fi beneficiarii.

Pe #25noiembrie, petrecerea Lolei are ca beneficiar Touched Romania. In cateva cuvinte simple despre ce fac aceasta asociatie si oamenii din spatele ei – sprijina copii aflati in dificultate. Pe mai multe planuri, isi urmeaza cu drag misiunea.
I-am intalnit recent. Stiam de cativa ani de Centrul Maternal Casa Agar, unul dintre proiectele lor, un camin rezidential pentru femei si copii aflati in situatii critice. Stiam ca exista si fac o treaba buna, nu ii cunoscusem. Intr-o seara imi scrie Ramona, o fosta colega de facultate. Ma roaga sa vin intr-o anume zi la centrul maternal, unde ea e voluntar de ceva vreme, sa avem grija impreuna de cativa copii beneficiari. Avand libera acea dupa-amiaza, am raspuns cu bucuria gandului ca voi sta intre copii. Leganand in brate un baietel de un an, am vazut intrand o mama impreuna cu copiii ei. Si mi s-a parut ca ii cunosc de undeva, stiam sigur ca i-am mai intalnit in viata asta.

Ii intalnisem. Cu ani in urma, pe cand Touched Romania nu exista in viata lor. Viata lor era atunci, in 2010, departe de a fi buna si, data fiind delicatetea situatiei, va rog sa imi permiteti sa nu intru in amanunte. Si oricum nu despre asta e vorba in poveste. Ci despre omul nou, mama copiilor, pe care l-am vazut. Si, langa ea, copiii ei, infloriti acum. Ma uitam la ei cu drag si, pur si simplu, am simtit cat de mult a facut acest proiect pentru ei. Mama a aflat la un moment dat de acest centru si a fost primita. Au urmat ani in care Touched Romania i-a fost alaturi, gazduind-o pe ea si copiii ei, oferindu-le suport material si holistic.

Am simtit in clipa aceea, tinand in brate un bebelus adorabil si privind spre acea mama si copiii ei ca Touched Romania vor fi beneficiarii aniversarii primului an de minuni.ro. Pe ei ii vom ajuta, iar din fondurile stranse se vor cumpara jucarii si hainute de Mos Nicolae pentru copiii aflati in grija lor si vom asigura cele necesare mesei de Craciun de la Centrul Maternal Casa Agar. Impreuna vom ajuta putin lumea lor.

Donatia propusa este de 70 de lei, la eveniment va fi un voluntar minuni.ro care se va ocupa de asta. Bucuria la care veti contribui e nepretuita.

Pentru a ne pregati cat mai bine si pentru a estima cate bunatati trebuie sa faca Prajiturela mea, ar fi ideal sa va inscrieti cu un mail la veronica@minuni.ro sau lola@minuni.ro, ca a vrut si catelusa mea fermecata o adresa de mail. Eu sunt si secretara ei, nu doar suflet-pereche 🙂

De asemenea, astept de la voi, pe orice cale, orice intrebari sau sugestii despre cum sa facem lucrurile lumea un loc cat mai bun. Ma bucur ca sunteti in povestea minuni.ro!

Veronica

afis-lola-2015-2

#20august sau prima mea aniversare imaginara

Saptamani intregi am visat aniversarea imaginara. Si-a facut loc in gandurile mele si-abia am asteptat sa vina. Faceam ce faceam si hop – #20august. Mi-am invadat prietenii cu statusuri pe wall continand acest hashtag. Am vrut sa pun in ei dorinta de-a se juca impreuna cu mine in acea dupa-amiaza. De a transforma Centrul Vechi in loc de joaca in beneficiul asociatiei Teach for Romania.

Fiindca aniversarea imaginara a fost o poveste despre joaca. Asa mi-am dorit-o, inca de cand am gandit evenimentul despre care am povestit aici. Nascuta iarna, avand mereu parte de petreceri in interior, mi-am dorit sa ne jucam in aer liber si sa petrecem apoi in aer liber. Din pricina vremii nu mi-a mai iesit a doua parte. 🙂
Joaca, insa, a fost perfecta. A fost mai mult decat mi-am imaginat. Stiam ce le voi oferi participantilor, nu am preconizat insa valul de entuziasm care ii va acapara. La ora la care scriu aceste randuri astept nerabdatoare fotografiile de la Vanilla Roads, dar stiu ca ele vor arata oameni distrandu-se si razand in hohote. I-am vazut. Rasetele lor ma vor urmari multa vreme.

Nu sunt responsabila pentru ele. Sunt bucuroasa doar ca am mediat existenta acestui mod de a petrece cateva ore. Toate aplauzele pentru joc merg la Elena si la Cosmina de la… in sfarsit pot s-o spun, fiindca am vrut sa fie o surpriza pana la eveniment… sunet de tobeee… The Go Game. Ele se fac vinovate de o seara asa de distractiva.
The Go Game e pur si simplu altceva. Eu am luat parte la un astfel de joc vara trecuta, am pus acea dupa-amiaza in top 5 dupa-amieze din viata mea. Asadar a fost genial! 🙂
Si ma bucur ca au acceptat sa vina in aniversarea mea bezmetica si sa facem asta impreuna.

Joaca asta, care se intampla in echipe de 4-5 oameni, a fost personalizata de Elena si Cosmina in jurul minuni.ro, Veronica, Teach for Romania, caleidoscoape. Echipele au invadat stradutele din Centrul Vechi pentru a-si indeplini misiunile, pe care le primeau pe telefonul mobil. Parola jocului a fost credinminuni – si cred ca fetele au vrut sa ma topesc de la inceput. 🙂

Din pacate eu n-am putut sa ma joc, o entorsa m-a tinut pe loc, dar am intrat in rolul unei colectionare de arta foarte scortoasa, iar una din misiunile echipelor a fost sa vina sa negociem un obiect de arta confectionat pe loc (au avut doar cateva minute la dispozitie). A fost o postura faina, desi dificila, fiindca negociatorii au avut discursuri bune, spre inima mea, si-a fost greu sa raman in personajul cel rau. 🙂

Multumesc, dragilor, pentru obiectele pe care le-ati nascocit si povestile pe care mi le-ati… vandut.  De la trandafirul Micului Print pana la florile de mucigai sau tabloul cu pisici. Creativitatea voastra m-a naucit. Intre vizitele echipelor imi venea sa topai de fericire.

A fost o seara faina, cu multe momente de pus in buzunarul de la inima. De fapt a fost o calatorie frumoasa incheiata cu o seara faina. O calatorie in care am invatat lectii, mi-am reinvatat lectii, am aflat lucruri noi si mi-am sporit lumea frumoasa din jur. Sunt inca sub umbrela cuvintelor pe care mi le-au spus cei care au fost acolo, bucuria c-au avut posibilitatea sa se joace astfel, sa cunoasca oameni noi si dornici de joaca, sa isi exprime creativitatea. Toate cu un scop clar: sustinerea proiectului Teach for Romania. Am strans impreuna 3160 de lei. Cu cei care au donat online oleaca mai mult, nu stiu in clipa asta. Multumesc fiecaruia. *inima mare de la Verocika*

N-as fi reusit sa desenez singura acest tablou. Sunt binecuvantata sa am multa lume faina in preajma. Asadar pregatiti-va, urmeaza un moment de Oscar. 🙂

Multumesc pana departe Elenei si Cosminei de la The Go Game, you are doing a marvellous job! Like… truly marvellous. Stiam ca oamenii vor fi bucurosi de joaca, nu stiam ca vor fi in delir. 🙂

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-069
Multumesc  Corinei, Adrianei, Simonei si Georgianei de la Teach for Romania pentru tot ajutorul. Ma bucur ca v-am cunoscut si sunteti in lumea mea.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-085
Multumesc Mariei de la Van Gogh pentru usa deschisa in prima parte a aniversarii imaginare si multumesc Cosminei de la Santhe Fitoceainarie pentru ca m-a primit cu douazeci si patru de ore inainte, cand am realizat ca locatia la care visam de saptamani intregi nu mai poate fi luata in calcul, ca prognoza e chiar nefericita pentru aniversarea mea, pentru a petrece dupa joaca. 🙂

Initial trebuia sa petrecem la Pura Vida, o terasa la inaltime, undeva deasupra Van Gogh, priviti inspre cer cand sunteti pe-acolo si urcati de sunteti in cautarea unui loc fain, merita. Dar am sfarsit la Santhe, unde am facut si primul atelier de caleidoscoape, fiindca vremea nu ne-a fost complet prietena. 🙂
Multumesc Praji pentru candy bar-ul care iar a veselit oamenii, mereu ai dreptate. 🙂

(mi-a zis cu ceva vreme inainte: hai Verocika sa nu facem candy bar obisnuit, hai sa facem pavlova-fiesta, sa poata sa isi asambleze singuri prajitura, cum vor, iti promit c-o sa le placa mult, iar pentru ca am incredere in ea am lasat-o sa faca bezele cu ciocolata, mac, lavanda si trandafiri, creme de mascarpone, lemon curd si ciocolata si topping de la nuci pana la zmeura, afine si mure. A fost delir, va zic!)

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-172
Multumesc Nina si dragului meu partener Solaris pentru ingredientele de la toppingul de mai sus si pentru ingredientele gustarii raw pe care au primit-o echipele cand au plecat la joaca. Simt ca vom face lucruri frumoase impreuna. *inima mare si rosie*
Multumesc Andreea si rawz.ro ca ati mesterit gustarile de care pomenesc mai sus dupa asemenanarea mea: trufe cu caramel si lavanda, trufe cu ciocolata alba si trandafir… S-a lasat cu mmmm si aaaaa inainte de joaca!

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-090
Multumesc Mariana de la Happy Friday pentru sandwich-urile delicioase si pentru daruire. E fain sa vezi ca lumea intra cu tine in poveste chiar daca nu te cunoaste. Bine ne-am cunoscut! 🙂

Multumesc De-a brutaria pentru painile pe care le-a folosit Mariana in povestea asta. De aur, dupa cum bine stiu eu de doi ani deja. 🙂

Multumesc Amalia de la Fundatia Inima de copil Galati pentru canile pictate cu Micul print si vandute de echipe la una din misiunile jocului. Doar am zis ca joaca a fost personalizata, asa ca a trebuit sa contina si fundraising. 🙂 Multumesc pentru deschiderea de a face asta. Ateliere cu suflet sprijina activitatea fundatiei, ii gasiti aici.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-083

Multumesc Tananana pentru coloana sonora, s-a potrivit la fix. 😉

Multumesc Ioana Tanase pentru rochia frumoasa pe care am purtat-o cu drag. A fost perfecta pentru aniversarea imaginara.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-002
Multumesc Adina de la EnRose pentru coronita-poezie.

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-237
Multumesc Marina pentru make-up.

Multumesc Cristina de la Vanilla Roads Photography pentru dedicarea ta si pentru fotografiile-poveste. Le puteti vedea aici. 🙂

Le multumesc tuturor celor care au venit, in ciuda vremii racoroase pentru august. Le multumesc si celor care si-au dorit tare sa fie acolo, dar n-au putut. Au fost acolo, imaginar. 🙂
Le multumesc Cristinei si lui Cristi care s-au casatorit in dimineata acelei zile si-au venit dupa-amiaza la aniversarea imaginara. 🙂

20150820-aniversare-imaginara-by-vanillaroads-266
Le multumesc celor care au donat, fie ca au fost acolo sau nu. Ma inclin.

La anul o s-o facem si mai lata. Aniversarea imaginara a Verocikai abia si-a luat zborul. 🙂
Eu sunt inca in aer si-mi voi aminti mereu zambind cuvintele pe care mi le-au spus sau mi le-au scris cei prezenti.

Multumim pentru clipele minunate si pentru toate emotiile, pana atunci netraite. Cel mai frumos moment din joc a fost sa ii descopar pe ceilalti. Toti cei care au venit au avut ceva bun si nobil cu ei. Ma bucur ca am fost acolo si ca am cladit amintiri impreuna. Silvia

Veronica, vreau sa stii ca nu am vrut sa mai vin, ca am plecat de la birou si inca ploua si ghetele imi erau ude si imi era putin frig si nu stiam cum sa fac, voiam sa vin, dar nu aveam starea necesara si nu stiam cum sa iti spun, dar acum la final vreau sa stii ca ma bucur foarte, foarte tare ca am venit, a fost o seara minunata care mi-a depasit asteptarile si o superexperienta pentru care iti multumesc. Adela

Multumesc pentru ca m-ai scos din starea de confort! Asta cautam prin joaca din seara asta de pe strazile Centrului Vechi. Mi-am demonstrat mie mai ales ca pot face si altfel de lucruri si ca nu sunt chiar asa lipsita de imaginatie pe cat ma credeam. Plus partea de nebunii frumoase. M-am distrat, am ras si am alergat prin ploaie. Nu se putea o dupa-amiaza mai frumoasa ca asta, chiar daca a plouat. Raluca

Nu se putea o dupa-amiaza mai frumoasa ca asta, chiar daca a plouat. Adevarat, Raluca. Nu se putea o dupa-amiaza mai frumoasa ca asta.

Veronica