Sambata dimineata, 6.45. Suna ceasul. Altfel decat de obicei. Sau poate eu sunt alta. Abia astept sa ajung pe Matasari, asa ca nu-mi e greu sa sar din par si sa salut ziua asta. Nu mai trag de timp, nu mai vreau inca cinci minute.

Am adormit dupa 3. In parte pentru ca am mai pregatit caleidoscoapele pe care le vom face impreuna, am decupat, lipit, potrivit, in cealalta parte de emotii. De cateva zile m-am aruncat in detalii, vreau ca totul sa fie perfect.

Lola e langa mine. Isi face loc prin vacarmul din camera in care mi-am petrecut ultimele zile si nopti. Cutii, mese, scaunele, masini de scris, tuburi de caleidoscoape, hartii, vopsele acrilice, pensule, bucati de oglinda sunt insirate peste tot. In ordinea doar de mine stiuta. Le verific pe fiecare, recitesc listele scrise in agenda, timpul trece repede.

8.25 – Mihaela, voluntar minuni.ro in acest weekend, ajunge mai repede. Ea ma ajuta sa duc toate cele la festival. Sunt mai multe decat imi imaginasem, masina ei se umple repede. Pe drum citesc in zbor un mesaj de la Ioana, o prietena de pe Facebook. #FaptaDulceMultAduce se ascunde in cateva cuvinte, iar eu ma simt norocoasa. La destinatie e mai greu. Le caram pe toate, incet incet, prin multimea de oameni care si ei participa cu proiectele lor.

Alerg sa caut un cort. Lavinia, fata faina de la organizare, ma indruma, dar imi spune ca va fi greu sa-l aduc singura. Eu ii raspund ca o sa ma descurc. Nici nu stiu ce noroc am sa dau peste Levi, care imi duce el cortul pana la locul unde voi instala satra. Chiar e greu! Nu stiu ce ma faceam fara el! 🙂

Impreuna cu Alexandra si Mihaela incepem sa aranjam casa noastra din aceste doua zile. Incep cu un dans. Deschid in sfarsit roll-up-ul meu, vad preafrumosul caleidoscop desenat de Crazy Designs in format mare si ma ia cu delir. Soarele e puternic, abia asteptam sa ne depaseasca. Lola pare indispusa si sper ca e doar o parere, imi doresc sa fie vesela asa cum e ea de obicei, sa mearga la oameni si sa-i faca sa zambeasca.

La un moment dat apare Raz cu rama splendid decorata de Adina de la EnRose cu flori naturale. Musafirii isi vor putea face fotografii frumos inramate si, in schimbul unei donatii, noi o vom printa pe loc cu ajutorul prietenilor si partenerilor nostri de la Canon Romania. Dupa ce asezam rama la locul ei, fac un pas inapoi si zambesc. Sunt multumita. Abia astept sa vina lumea la Femei pe Matasari!

De-aici incolo e o avalansa de emotii. Zeci, sute de oameni cu care am povestit si care mi-au dat aripi. Daca pana acum imi amintesc totul in ordine si aproape in detaliu, de-aici gandul meu topaie dintr-o parte in alta, de la unul la altul. Oameni care s-au oprit in lumea minuni.ro si-au ascultat povestea, oameni care au ales o carte de joc cu #FaptaDulceMultAduce si-au zambit citind-o, fete, multe fete care zareau rama cu flori sau masina de scris minuni si zambeau, oameni care si-au facut facut fotografii, prieteni “de pe Facebook” care au venit sa ne cunoasca pe mine si pe Lola, musafiri care au zabovit mai mult si si-au facut caleidoscoape, prieteni care au venit in ambele zile, “ca e prea frumos la voi”. Mi-i amintesc pe toti, n-o sa uit niciodata fetele lor zambitoare si energia pe care mi-au dat-o.

Impreuna am strans, la finalul celor doua zile de festival… 1550 de lei. Visasem sa adunam 1000 de lei. Femei pe Matasari e un festival la care vin multi oameni, cu multe proiecte, multe standuri care au cate ceva de vanzare. Sunt multe optiunile. Ma bucur ca si noi am fost printre alegerile atator oameni!

Din acesti bani se vor cumpara fructe pentru copiii internati in sectiile de oncologie ale spitalelor din Bucuresti. Alexandra de la Zi cu Fapte Bune are mereu aceasta misiune si ma bucur ca, impreuna cu donatorii nostri, o pot ajuta putin. Vineri mergem impreuna la Fundeni, sper sa-l revad pe Ionut,  pe care l-am cunoscut la evenimentul de pe 1 iunie. Sau, mai bine, poate n-o sa-l revad, poate in sfarsit a plecat impreuna cu mama lui acasa. Va dau de veste.

Duminica, 10 seara. Am ajuns acasa dupa doua zile frumoase de festival. Lola topaie in preajma mea. Nici nu stie cata bucurie a adus si mi-a adus in aceste zile. Ma trantesc pe canapea si incep sa multumesc in gand celor datorita carora minuni.ro a fost, cu bine, pe Matasari.

Multumesc, Iulian, pentru acea intalnire a noastra, pentru energia ta si pentru tot.

Multumesc voluntarelor din acest weekend, care au raspuns apelului meu de pe Facebook. Alexandra, Mihaela, Toto, Corina, Lumi, iar Mihaela, Florina, Claudia. Cu ajutorul vostru neconditionat cele doua zile au curs mai usor pentru mine.

Multumesc Elena si Canon Romania pentru ajutorul vostru. Datorita voua emotiile festivalului au chip.

Multumesc Adina de la EnRose pentru rama decorata cu flori naturale. Parca era si mai frumoasa decat in visurile mele.

Multumesc Ciprian pentru ca datorita tie am avut curent in lumea minuni.ro.

Multumesc Elena de la FabrixStudio pentru ca m-ai salvat pe ultima suta de metri.

Multumesc, Razvan, ca ma suporti atunci cand ma stresez din dorinta de a ma ocupa de toate. Si pentru ca n-ai zis nimic atunci cand am impanzit toata casa cu oglinzi, margele si tuburi pentru caleidoscoape. Si pentru ca esti mereu acolo.

In cele din urma, cireasa de pe tortul meu, le multumesc tuturor celor care s-au oprit in lumea minuni.ro si ne-au ascultat povestea. Va pastrez cu mine si din cand in cand o sa zambesc fotografiilor cu voi, facute in prima si in a doua zi de festival.

La minuni inainte!